Preocuparea pentru arhitectură nu a fost niciodată scutită de suspiciuni. Au existat îndoieli cu privire la seriozitatea subiectului, la valoarea sa morală și la costurile pe care le presupune. Un număr îngrijorător de persoane, unii dintre cei mai inteligenți oameni ai planetei au refuzat cu dispreț orice preocupare pentru decorațiuni și design, considerând că, dimpotrivă, mulțumirea sufletească ține de chestiuni imateriale și invizibile, punctează Alain de Botton în Arhitectura fericirii, o lucrare care analizează evoluția stilurilor arhitecturale prin prisma evoluției psihologice a societății. Cei care resping însă importanța arhitecturii nu realizează însă că scopul arhitecturii este să contribuie subtil la atingerea unui echilibru, nu atât prin lucruri materiale și vizibile, ci chiar prin elemente care la prima vedere nu au nicio legătură cu atingerea unei stări de bine.
arh. Andreea Marinescu – proiect publicat în albumulul Lifestyle Design Interior 2022
Unul dintre pașii importanți în conștientizarea nevoii de a apela la un arhitect/designer de interior este schimbarea unei mentalități foarte adânc împământenite potrivit căreia noi le știm pe toate și ne pricepem la tot. Acest mod de gândire afectează nu numai arhitecți, ci și alți profesioniști precum medici, avocați, ingineri, constructori, etc. Cei care au de fapt de suferit sunt aceia care adoptă o astfel de mentalitate, și cu siguranță ai fost pus într-o astfel de situație măcar o dată în viață și ți-a părut rău că nu ai luat decizia corectă. De cele mai multe ori ajungem să apelăm la ajutor specializat când deja parte din rău s-a produs și au fost epuizate mai multe resurse decât ar fi fost necesare: greșeli de proiectare și implementare, materiale irosite, produse comandate greșit, etc. O abordare inteligentă ar fi însă să fim precauți și să preîntâmpinăm astfel de situații neplăcute și să solicităm din timp ajutorul și consilierea specialiștilor.
arh. Oana Vasile, arh. int. Ștefana Costraș – Diez Office – proiect publicat în albumulul Lifestyle Design Interior 2022
Sigur te gândești că te poți descurca și singur într-un proces de amenajare, mai ales dacă ai și înclinații spre zona aceasta. Orice amenajare sau renovare trebuie luată ca o etapă în dezvoltarea noastră personală și reprezintă o șansă să îmbunătățim ceva în viața noastră. Implicarea ta este astfel esențială dacă vrei ca și rezultatul să fie conturat pe nevoile tale. Cu toate acestea, nu trebuie să duci toate responsabilitățile pe umerii tăi, astfel încât acest proces care ar trebui să fie o provocare pentru tine să devină o corvadă. Foarte rar întâlnești locuințe amenajate de oameni nespecializați care să fie corecte, funcționale, practice și plăcute vizual, cu un buget corect și optimizat și mai ales fără ca beneficiarii să fie epuizați fizic și psihic și să își dorească să nu se fi apucat vreodată de un astfel de proiect. Este extrem de dificil să ții cont, fără sfatul unui specialist, atât de aspectele estetice, cât și de nenumăratele elemente tehnice pe care trebuie să le iei în considerare într-o amenajare, fără să dai greș și să pierzi atât timp, cât și bani. De aceea, poți găsi în arhitectul/designerul de interior persoana care să te ghideze în acest proces, persoană care, fiind specialist în domeniu, te degrevează chiar de aspectele neplăcute pe care le poate presupune un astfel de proiect. Tu te vei bucura, astfel, de rezultatul final care va reflecta dorințele și personalitatea ta într-o manieră calitativă și funcțională.
arh. Ștefan Bugalete – proiect publicat în albumulul Lifestyle Design Interior 2022
O amenajare nu o faci în fiecare an. Ea trebuie gândită pe termen lung. Aceasta dacă este făcută corect va rezista în timp poate chiar mai mult decât o generație. Să ne gândim la toate reperele arhitecturale din istorie, multe dintre acestea după zeci și chiar sute de ani sunt ireproșabile ca și tot unitar. Desigur că, odată cu evoluția societății ce se traduce și printr-o evoluție a stilului de viață, apar lipsuri funcționale, dar ca imagine vizuală acestea rămân în continuare niște exemple ale faptului că un lucru bine gândit e valoros.
arh. Miruna Pribeagu, arh. Andreea Păunescu Ghinea, arh. Vlad Ilie Nicolae, arh. Flavia Peșuc, arh. Diana Pătrașcu, arh. Gabriel Pribeagu – Reflex Architecture – proiect publicat în albumulul Lifestyle Design Interior 2022
În ultima perioadă, se tot afirmă că designul de interior contribuie la crearea unei stări de bine. Și este cât se poate de adevărat. Așa cum la o scară mai largă infrastructura unui oraș contribuie la fericirea oamenilor, fiind foarte important nivelul de poluare, timpul pe care îl petreci în trafic, existența spațiilor verzi, etc., la o scară mai mică este important cum îți organizezi micro universul tău, astfel încât să te facă să te simți bine, să te ajute și să complementeze activitatea ta zilnică. Nimic nu este întâmplător și fiecare dimensiune din arhitectură trebuie foarte bine proporționată la dimensiunile corpului uman, pentru că dacă nu știai arhitectura este despre oameni, nu despre clădiri. Există un manual întreg de peste 600 de pagini scris în 1936, pe care studenții la arhitectură și design de interior îl au la îndemână încă din primul an de studiu, cu toate dimensiunile necesare proiectării și construirii. Foarte puține din aceste date au suferit modificări, ele constituind și astăzi biblia oricărui arhitect, designer de interior sau de produs, fabricant de mobilă, constructor, inginer, etc. O persoană profană în domeniul designului interior nu va ști să o interpreteze și să o pună în practică.
arh. Diana Cojocaru – Delta Studio Design
Trăim într-o eră în care accesul la informație este doar la un click distanță. Reversul monedei este că deși informația este extrem de bogată, sunt foarte multe surse eronate, iar dacă toată această informație nu este trecută printr-un filtru, te pierzi în ea și aplici soluții greșite. Într-un final, ajungi să cheltui pe repararea propriilor erori mai mulți bani decât dacă ai fi apelat din prima la un profesionist. O simplă căutare pe google îți afișează peste 100.000 de rezultate. De unde știi pe care te poți baza? Și până la urmă ce faci? Cauți pentru fiecare întrebare pe care o ai răspunsul pe google și încerci să filtrezi peste 1 milion de rezultate sau apelezi cu încredere la un specialist care a absolvit studii în domeniu și are la îndemână soluția potrivită pentru tine?
arh. Andi – Alexandru Buftea, arh. Ariana Tuțuianu – Noi Studio – proiect publicat în albumulul Lifestyle Design Interior 2022
Esențial este să înțelegi că ajutorul unui arhitect/designer de interior se traduce printr-o economie de timp și bani și o soluție corectă adaptată nevoilor și bugetului tău. Tu vei rămâne în continuare la fel de implicat în proces, cu garanția însă că nu vei întâmpina probleme pe parcurs la care tot tu să vii cu soluții, că rezultatul final va fi conturat în jurul a ceea ce îți dorești și că împreună cu arhitectul/designerul de interior vei parcurge mult mai lin acest proces.
Tot Alain de Botton în Arhitectura fericirii definește foarte plastic rolul arhitectului într-o societate: sarcina arhitectului este să ne redea persoana care am putea fi, în mod ideal. Tu cine ai vrea să fii în mod ideal?
Pentru că tot arhitecții sunt cei care trebuie să te convingă să apelezi la ei, am provocat arhitecții din comunitatea RIDA să răspundă și ei la întrebarea zilei: De ce avem nevoie de un arhitect?
Sunt multe avantaje pe care le pot avea clienții care apelează la un arhitect sau designer de interior:
– avantajul de a crea o poveste unitară (un concept) care integrează atât dorințele clientului cât si abilitatea de a le pune inteligent în operă de către arhitect, pentru a da naștere unui spațiu arhitectural de calitate;
– avantajul de a folosi inteligent materialele dorite;
– avantajul de a putea transforma un spațiu impersonal într-unul plin de caracter prin armonia materialelor și texturilor, și nu în ultimul rând prin bogăția detaliilor;
– avantajul de a crea interioare care trec testul timpului ca imagine, datorită unui concept de design unitar precum și a materialelor folosite.
Un arhitect de interior poate aduce o îmbunătățire a spațiului interior atât estetic cât și funcțional, în armonie cu modul de viață al beneficiarului. Prin abordarea sa poate organiza armonios spațiul , îl poate corecta sau îi poate scoate în evidență atuuurile sale aducând un vibe nou, pozitiv.
Care ar fi ordinea corectă? Funcțional și apoi estetic? Sau estetic și doar după aceea funcțional? În proiectare fie că vorbim de arhitectură sau doar de arhitectură de interior, cheia succesului ar trebui să fie răspunsul la întrebarea: designul ales/propus este funcțional? Funcționează aceasta în scopul pentru care a fost desenat?
Dacă proiectam o clădire cu săli de spectacole, teatru, concerte, etc. Iar această clădirea va avea disfuncții pe partea de acustică, intrări/ieșiri insuficiente pentru fluxul generat de numărul de scaune, unghiurile cu vederi obturate, va fi evident că această clădire nu va avea o funcționalitate pentru scopul său. Oricât de frumos ar fi amenajată și decorată, proiectul va fi considerat un eșec sau o investiție proastă. Sigur, a pune pe primul loc funcționalitatea, ca singur criteriu estetic, ar fi unul limitativ, dar cu siguranță trebuie să fie un considerent valid de prioritizat. Aceleași principii se aplică în toate programele de arhitectură, fie că vorbim de casă, teatru, birouri, locuințe colective, spitale, etc.
Dacă aveți șansa de a vă construi o casa de la zero sau de a recompartimenta un spațiu de locuit, după “chipul și asemănarea voastră”, în primul rând trebuie să îi solicitați arhitectului sau arhitectului de interior ca fiecare încăpere, spațiu, colțisor sa fie maximizat, sa aibă un scop. Esteticul/designul se va contura pe nevoile voastre, nu poate fi generat dintr-un board de pe pinterest 🙂. Scopul arhitectului, atunci când este angrenat într-un proiect, este acela de a duce un spațiu la rang “amenajare interioară” nu se va rezuma la “o decorare interioară” 🙂.
Diana Cojocaru – Delta Studio Design
Arhitectul de interior este cel ce poate materializa viziunea sa de ansamblu în primă fază, ca apoi să urmeze cea în detaliu, acestea fiind aspectele cheie pentru a realiza o amenajare ideală. Astfel ia naștere acel concept unitar pe care doar un arhitect îl poate crea în totalitate. Arhitectul gândește strategic orice spațiu, astfel încât el poate combina armonios latura estetică și cea funcțională în fiecare spațiu.
Pe scurt, meseria de arhitect presupune un exercițiu de echilibristică între știință și artă, având ca scop final proiectarea și edificarea mediului construit după anumite concepții estetice și reguli tehnice, ținând cont de nevoile și stilul de viaţă al beneficiarilor, bugetul acestora, sistemul constructiv potrivit, tipicul zonei și contextul, istoria unui loc, orientări benefice față de punctele cardinale, lumina naturală și cea artificială, topografie, avantaje naturale, vederi, factori de mediu, climă, vecinătăți, limite, legislație, poezia întregului ansamblu și asigurarea unui echilibru între interesul public și cel privat. Cred că ține de noi ca indivizi cum ne creăm mediul pentru noi comunitatea, iar noi arhitecții ar trebui să luăm și rolul de arbitri în jocul acesta de-a construitul. Faptul că mulți dintre noi nu ne luăm în serios menirea este o altă poveste… prea lungă.
Metaforic, arhitectul este (ar trebui să fie) un fel de compozitor și dirijor care cunoaște fiecare instrument pe care îl include în compoziția sa, care împreună cu instrumentiștii implicați dezvoltă o simfonie pe placul comanditarului fără să piardă din vedere faptul că această compoziție trebuie să fie muzică și pentru urechile celorlalți și fără să-și piardă prea repede din valoare.
De ce și dirijor? Deoarece, pe lângă a gândi cum arată, cum este organizat și cum se amplasează un edificiu, trebuie să știe să coordoneze specialitățile implicate (ingineri structuriști, proiectanți instalații și constructori), astfel încât să nu iasă un ghiveci în care fiecare proiectează sau construiește după cum îl taie capul, lăsând pe umerii beneficiarului te miri ce „bucurii” precum stâlpi în mijlocul livingului, țevi care traversează cel mai râvnit loc al casei sau detalii defectuoase care pot atrage după sine daune mai greu de remediat după încheierea lucrărilor. Pe lângă coordonare, arhitectul trebuie să țină cont de caracteristicile materialelor propuse și de felul în care e corect să fie puse în operă pentru a maximiza controlul asupra felului în care o clădire îmbătrânește și se comportă în timp.
Ideea este să nu gândim un proiect doar după principii estetice „pentru că dau bine”, ci într-un mod ceva mai integrativ, puțin mai complex și fără să pierdem din vedere cum se pot executa detaliile pe care le propunem sau cum acestea îmbătrânesc… cel puțin spre asta tindem ca studio și acesta este crezul nostru, iar pentru aceasta, este nevoie de un arhitect (de interior) care să lucreze și să gândească mai profund lucrarea pe care o întreprinde în interesul clientului.
Consider că în primul rând avem nevoie de un designer de interior pentru a putea face ordine în idei. Un designer poate lua decizii pe parcursul amenajării din care să rezulte un concept unitar pentru proiect.
Într-o lume în care conștientizăm din ce în ce mai mult valoarea timpului și importanța simplificării vieții, în contextul amenajărilor de interior un specialist cu experiență poate face diferența.
Arhitectul de interior este un specialist care te ajută printr-un proiect de amenajare să vizualizezi spațiul pe care îl dorești schimbat, ținând cont de nevoile tale, de potențialul spațiului, de buget și de funcționalitate.
Acesta te ajută să iei decizii corecte și conștiente, fără riscul de a le regreta ulterior sau de a irosi timp prețios pentru a găsi obiecte calitative, furnizori serioși, echipe calificate, detalii fine și soluții corecte pentru diverse probleme și să eviți cheltuieli ascunse.
Pentru client, spațiul pe care urmează să îl utilizeze nu trebuie asociat cu întâmplări neplăcute sau cu dificultăți neprevăzute, ci cu amintiri și trăiri pozitive pentru a se bucura cu adevarat de toată investiția făcută.”