ATMSF Design – fondata în 2018 de către Bej Bogdan.

TIP PROIECTE: design interior residențial 85%, design interior office 5%, arhitectură 10%.

De vorbă cu arh. Bej Bogdan Adrian – ATMSF Design

Explorăm călătoria arh. Bej Bogdan Adrian de la pasiunea inițială pentru designul auto la realizarea de proiecte arhitecturale marcante, evidențiind provocările și satisfacțiile din domeniu arhitecturii. Echilibrul dintre funcționalitate și estetică, importanța crucială a arhitecților de interior, și impactul semnificativ al arhitecturii pe plan social au câștigat un nou impuls odată cu înființarea ATMSF Design în 2018, o inițiativă născută dintr-o pasiune profundă pentru estetică.

Bogdan – „Cu o echipă specializată în design și arhitectură, ne-am impus ca un birou cu viziune, care oferă soluții creative și sustenabile, pe tot teritoriul țării. Suntem mereu în căutarea celor mai noi tendințe și tehnologii în domeniul nostru, asigurându-ne că fiecare proiect reflectă atmosfera pe care o caută beneficiarul.”

Ce te-a inspirat să devii arhitect și cum ai început cariera în acest domeniu?

Inspirația am regăsit-o în domeniul designului auto. În liceu îmi doream foarte mult să devin designer auto, pregătindu-mă în acest sens pentru a merge în Pforzheim, Germania, la universitate. Am constatat că foarte mulți designeri renumiți din sectorul auto erau, de fapt, arhitecți. Nedorind în sinea mea să plec din România pentru studii, am decis totuși să urmez Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara. A fost o decizie spontană, deoarece am făcut asta cu 6 luni înainte de admitere. Am intrat cu succes, admiterea era foarte grea pe atunci, în 2012, iar pe parcurs am tranziționat spre domeniul designului de interior.

Spune-ne câteva cuvinte despre primul tău proiect. Ce ți s-a părut cel mai dificil și cum ai aborda acum același proiect dacă ar trebui să-l refaci de la zero?

Primul meu proiect a fost, bineînțeles, un proiect de arhitectură pe care l-am făcut în timp ce lucram pentru un arhitect din Arad. Îmi amintesc că eram în anul 3 de facultate. Proiectul acela a fost foarte reușit, deoarece a câștigat Premiul 1 la Anuala Arădeană de Arhitectură. Am fost foarte mândru că am reușit să modelez o casă câștigătoare. Practic, am preluat o casă la parter și am modificat-o complet, deoarece clienții angajatorului meu au dorit să schimbe complet tema de proiectare. A fost dificil să schimbăm complet criteriile de compartimentare, circulații și raport între încăperi. Același proiect nu l-aș aborda altfel, nici măcar acum. Am avut o inspirație de student curajos, drept urmare a fost apreciat de juriu.

Cum gestionezi echilibrul între funcționalitatea și estetica unei clădiri sau spații?

În primul rând, gestionarea echilibrului între funcționalitate și estetică în arhitectură este esențială pentru a crea spații care nu doar îndeplinesc nevoile practice, dar și îmbogățesc experiența estetică a utilizatorilor. În etapa inițială a proiectului, lucrez îndeaproape cu clienții pentru a înțelege obiectivele funcționale și estetice ale proiectului. Această claritate îmi permite să stabilesc priorități și să găsesc soluții creative care să îmbine cele două aspecte. Alegerea materialelor adecvate joacă un rol semnificativ în atingerea echilibrului dorit. Materialele trebuie să îndeplinească standardele funcționale, dar și să ofere calități estetice care să sprijine viziunea proiectului. Încorporarea unor soluții de design durabile și eficiente energetic nu numai că îmbunătățește performanța funcțională, dar poate și să adauge o dimensiune estetică prin utilizarea inteligentă a luminii naturale, a materialelor durabile și a altor elemente. Pe parcursul proiectului, revizuiesc și ajustez continuu conceptele și detaliile pentru a asigura că funcționalitatea și estetica rămân în echilibru. Primesc feedback de la clienți și de la ceilalți profesioniști implicați și fac modificări în consecință.

Care este procesul tău creativ atunci când începi să lucrezi la un nou proiect arhitectural?

Nu există un proces standard. Depinde de starea de spirit pe care o am; de exemplu, de cele mai multe ori lucrez bine seara, însă sunt zile în care mă simt inspirat de dimineață. Încerc să-mi fac timp pentru mine, pentru călătorii și, în primul rând, pentru familia mea. Toate acestea reușesc să-mi ofere claritate mentală, lucru care facilitează gândirea creativă. În domeniul nostru este cunoscut faptul că tragem tare de noi, lucrăm noaptea foarte mult, avem termene de predare foarte strânse, dar în acele perioade dificile creativitatea este la pământ, moment în care fac un pas înapoi, îmi iau timp liber și mă întorc cu forțe proaspete creative.

Ce proiect ți-a adus cea mai mare satisfacție și de ce?

Un proiect mic. Am avut o lucrare de design interior cu predare la cheie în Brașov, noi fiind din Arad, iar clientul locuind în Bahrain. Pe timp de pandemie și lockdown. A fost o foarte mare provocare pentru că am încheiat contractul chiar când a apărut Covid și toată lumea era bulversată. Ne-am întâlnit față în față în momentul în care am predat cheile apartamentului, aproximativ după 7-8 luni de muncă atât pe proiectare, cât și pe implementare de la distanță. Pentru acel proiect, m-am cazat în Brașov aproape o săptămână spre final pentru a urmări montajul mobilierului și al accesoriilor. Am meșterit inclusiv eu alături de echipele contractate pentru implementare. Am rămas încărcat pozitiv pentru luni de zile, nu mă mai supăra nimic, atât de bucuros am fost de acea lucrare. A fost vorba atât despre reușita profesională cât și despre relația foarte bună cu toți cei implicați.

Ce ai dori să schimbi sau să îmbunătățești în acest domeniu?

Mi-ar plăcea să schimb percepția oamenilor asupra complexității a ceea ce facem. Este o mare responsabilitate să dai viață locuinței cuiva, să îi conturezi zonele de zi, zonele de somn, spațiile private, încăperile destinate întâlnirilor cu prietenii. Deciziile pe care noi le luăm impactează în mod direct calitatea vieții clienților noștri. Iar din păcate, deși din experiența pe care am acumulat-o împreună cu colegii mei, un procentaj mare de clienți consideră că ei știu mai bine și schimbă tema de proiectare, reușind doar să contureze un concept care nouă nu ni se pare potrivit. Pe scurt, aș lucra la educația populației cu privire la ce înseamnă de fapt designul în general, și toate implicările acestuia în viața de zi cu zi. Atât designul interior, arhitectural, cât și designul de produs sau industrial.

De ce consideri că avem nevoie de un arhitect de interior în amenajarea locuințelor?

Există mai multe motive pentru care un arhitect de interior este esențial în amenajarea locuințelor. Arhitecții de interior au cunoștințe profunde în design și estetică. Aceștia pot transforma spațiile în mod creativ și eficient, asigurându-se că fiecare detaliu contribuie la o estetică plăcută și funcționalitate. Arhitecții de interior sunt specializați în planificarea spațiului pentru a maximiza eficiența și utilitatea. Ei pot organiza mobilierul și amenajarea astfel încât să se creeze spații confortabile și bine structurate. Arhitecții de interior au cunoștințe despre materiale, texturi și culori, știind cum să le combine pentru a crea atmosfera dorită. Alegerea potrivită a acestor elemente contribuie semnificativ la estetica și funcționalitatea spațiului. Arhitecții de interior înțeleg aspectele tehnice ale proiectelor lor, inclusiv iluminatul, ventilarea și distribuția spațiului. Această expertiză contribuie la crearea unor spații funcționale și confortabile. În concluzie, un arhitect de interior aduce valoare prin experiența lui în design, abilitățile tehnice și capacitatea de a personaliza spațiile conform nevoilor și preferințelor clienților, contribuind astfel la crearea unor locuințe estetice, funcționale și confortabile.

Cum îți dorești să vezi evoluția și impactul arhitecturii în societate în următorii 10 ani?

M-aș bucura ca mediul construit să fie mult mai echilibrat, estetic și funcțional. Din păcate, locuim într-o țară în care predomină haosul în mediul construit. Nu se respectă legislația în vigoare, nu se acordă importanța cuvenită esteticii străzilor, să nu mai zic de lipsa totală de raportare la nevoile umane când vorbim despre urbanism. Suntem în faza în care betonăm totul pentru a genera spațiu rutier, în timp ce alte țări care se află cu câteva decenii în fața noastră schimbă paradigma și elimină aceleași spații rutiere din zonele urbane pe care noi abia acum le construim, preferând să le ofere oamenilor prin parcuri, amenajări urbane care încurajează socializarea și utilizarea frumoasă a spațiilor publice. Avem nevoie de educație în privința a ceea ce înseamnă arhitectura și implicațiile acesteia în viața de zi cu zi. Astfel, vom distinge ca societate mult mai ușor ceea ce autoritățile fac greșit, reușind să oprim anumite tendințe care, intenționat sau nu, sunt clar distructive.

Ce sfaturi sau îndrumări poți oferi tinerilor arhitecți care își încep cariera în acest domeniu?

Îi sfătuiesc să prioritizeze în primul rând cunoașterea sinelui. Este deosebit de important ca în acest domeniu să avem profesioniști dedicați care lucrează cu drag și plăcere. Entuziasmul, pasiunea și dedicarea reprezintă temelia creativității umane, iar un domeniu cu atât de multe implicații necesită persoane potrivite. Din fericire, domeniul arhitecturii îi poate duce pe tinerii studenți în diferite zone: urbanism, restaurare, design de interior, peisagistică, proiectare arhitecturală, și multe altele care au legătură cu domeniul construcțiilor. Studiile arhitecturale reușesc să trezească diferite pasiuni în studenți. Spre exemplu, am avut un fost coleg care acum este un foarte bun scenarist, am avut un invitat la facultate, un designer grafic focusat pe caligrafie, care ne-a vorbit despre cât de importante au fost studiile de arhitectură în formarea sa ca profesionist în cu totul alt domeniu. Deci aș spune să fie atenți la propriile talente și să găsească drumul cu care rezonază cel mai bine. Pe urmă, succesul va fi garantat.

Cum menții un echilibru între inovație și confortul unei locuințe moderne?

Raportul dintre inovație, confort și aș vrea să adaug costuri este deosebit de important. Clienții noștri se împart în două categorii: early adopters și conservatori. Noi suntem mai mult în zona clienților conservatori, întrucât tehnologiile noi sunt de tipul hit or miss, piața este asaltată de noi produse și tehnologii, iar acestea nu întotdeauna s-au dovedit a fi calitative și potrivite pentru noi și clienții noștri. Este important să îl ascultăm pe beneficiar cu privire la ce își dorește în locuința sa, iar apoi să răspundem acelor cerințe ca atare. Echilibrul, din punctul meu de vedere, este ideal atunci când există suficientă experiență pe piață în furnizarea acelui serviciu care este, să zicem, inovator sau de nișă, iar orice defecțiune a acelui produs sau serviciu ne oferă garanția reparării ulterioare în mulți ani de la recepția lucrărilor. Altfel, un produs inovator care se află pe piață de 5 luni de zile și nu ne oferă încredere suficientă pe termen lung, nu ne va aduce un plus valoare real, fiind mai degrabă un experiment riscant.

Ți-a plăcut
articolul?

Distribuie pe